Biroul Federal de Investigaţii (FBI) a furnizat procurorilor ieşeni date cu privire la tranzacţiile sumelor de bani produse de reţelele de hoţi din toată Europa ale clanului interlop Corduneanu.
Modul de organizare şi de funcţionare ale celei mai vaste reţele româneşti de hoţi din Europa au fost făcut public zilele trecute de către procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Iaşi. Cel de-al patrulea dosar ce vizează clanul interlop Corduneanu a ajuns în instanţă, fiind trimişi în judecată unul dintre principalii locotenenţi ai grupării, Marian Tiugă, dar şi unul dintre fraţi, Petronel Corduneanu.
În prezentul dosar, disjuns din cel “mamă” în care principalii membri ai grupării au fost deja trimişi în judecată în 2010, sunt descrise grupările de hoţi ale infractorilor ieşeni, împrăştiate în toată Europa, dar şi fapte de şantaj şi spălare de bani.
Procurorii au colaborat cu FBI
Reiese din actul de acuzare, obţinut de reporterii “Adevărul”, că reţeaua de hoţi a fost în perioada de glorie a clanului una dintre principalele surse de venit. Sumele obţinute peste hotare de infractorii mărunţi dar mulţi ai interlopilor ieşeni sunt colosale, potrivit procurorilor. “Limitându-ne strict la documentele din dosarul de urmărire penală rezultă că din România către finanţarea activităţii a ieşit suma de 70.284 de euro iar beneficiile au fost în cuantum de 1.650.000 de euro. Cu privire la amplitudinea acestei activităţi se observă că ea presupune fluctuaţia celor implicaţi pe un areal ce cuprinde aproximativ 34 de ţări”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorul ieşean Vasile Chifan.
La stabilirea acestei sume au fost folosite doar documentele financiare obţinute de procurori, suma reală obţinută de fraţii Corduneanu de la hoţii din străinătate putând fi mult mai mare. Pentru a demonstra sumele trimise ţară, procurorii ieşeni au apelat la ajutorul FBI. Instituţia americană a furnizat DIICOT Iaşi o listă cu tranzacţiile efectuate de membrii reţelei prin sistemul de transfer Western Union. S-a constatat astfel că cei mai mulţi bani au fost trimişi în România pe numele Petronelei Corduneanu, care figurează în evidenţele sistemului amintit cu 400.000 de euro primiţi.
Cum acţionau “brigăzile”
În rechizitoriu se mai arată că înainte ca o bandă de hoţi să fie trimisă la stradă în străinătate, liderii grupării, în frunte cu Constantin Bogdan, fost Corduneanu, realizau adevărate studii de piaţă referitoare la zonele de acţiune. Erau luate în calcul numărul de turişti şi potenţialul lor financiar dar şi securitatea. Numărul persoanelor care au furat pentru Corduneni nu a fost stabilit cu exactitate însă se presupune că ar fi fost de ordinul sutelor. Organizarea filierei hoţilor de buzunare era aproape militărească. Deciziile importante erau luare de lideri clanului, care aveau desemnaţi locotenenţi şi supraveghetori pentru fiecare “brigadă”. În ţară, dintre fraţii Corduneanu a fost desemnată pentru a se ocupa de această activitate Petronela Corduneanu, trimisă deja în judecată în dosarul iniţial. Aceasta îl coordona pe soţul ei, Marian Tiugă, trimis în judecată în prezentul material. La rândul său, Tiugă colecta bani de la supraveghetori şi îi trimiteau la Iaşi.
Victimele erau racolate prin diferite motede. Unele erau luate din familii dezorganizate de la vârste de 10-12, altele ajungeau în mrejele interlopilor din cauza unor datorii pe care le aveau către aceştia. Reţeaua a mers ca pe roate în perioada 2002-2009, printre ţările în care a activat numărându-se Spania, Elveţia, Franţa, Danemarca, Suedia, Italia, Norvegia sau Marea Britanie.
Îşi cumpărau libertatea
“Brigăzile” Cordunenilor erau formate, în funcţie de zonele de acţiune, din trei până la zece membri. Aceştia erau preluaţi de supraveghetori atunci când ajungeau în străinătate, aceiaşi supraveghetori având ca rol cazarea victimelor şi transmiterea ordinelor venite de la vârful grupării. În general, hoţii erau instruiţi să lucreze câte doi, folosind diferite metode învăţate de la liderii clanului. Exista şi un limbaj codificat. Termenul “centaur”, de pildă, se referea la turiştii ce păreau înstăriţi iar un “târg de centauri” reprezenta un grup mai mare de turişti, în special englezi. “Un aspect omniprezent în tot ceea ce înseamnă reţeaua de hoţi din străinătate îl constituie «tira» sau persoana care avea rolul de a masca momentul în care hoţul băga mâna în buzunarul unui «centaur». De cele mai multe ori «puştii» – aşa cum erau denumiţi generic de cei care îi supravegheau, intrau în branşă ca fiind «tira» cuiva fiind plătiţi cu foarte puţini bani, făcându-i să îşi dorească să fure singuri”, se mai arată în rechizitoriul DIICOT Iaşi. Exista şi posibilitatea ca victimele să îşi poată răscumpăra libertatea în momentul în care plăteau o sumă de bani stabilită de Corduneni drept taxă. În această situaţie s-ar fi aflat Constantin Marcu, zis Coco, Narcis Vieriu, zis Prinţul Hoţilor sau Anton Avădani, zis Tony Montana. Acestea sunt doar câteva dintre victimele Cordunenilor.
Procurorii relatează şi cum erau determinaţi hoţii să fure pentru interlopi. “Se ştia că dacă un hoţ se revoltă, nu ascultă sau fuge, familia lui ar fi avut de suferit în ţară, el ar fi fost căutat, i-ar fi fost aplicată amendă sau ar fi suportat repercursiuni. În cazul în care un hoţ bun fugea, era căutat peste tot şi, când era prins, era bătut şi i se punea o amendă de 10.000 de euro”, se mai arată în rechizitoriu.
În actualul dosar mai sunt aduse şi acuzaţii de şantaj şi spălare de bani. Prima infracţiune îi este imputată lui Petronel Corduneanu în timp ce de pierderea urmei banilor negri s-a ocupat şi Marian Tiugă. Procurorii susţin că pentru a se pierde urma sumelor acestea erau investite în imobile sau maşini scumpe. Judecarea dosarului “Corduneanu IV” va începe în septembrie, la Tribunalul Iaşi.
Palierele fraţilor Corduneanu
Reţeaua hoţilor de buzunare din întreaga Europă este doar una dintre activităţile generatoare de sume colosale pentru Corduneni. În dosarul iniţial al acestora, finalizat în 2010 şi aflat în prezent pe rolul Tribunalului Maramureş, au fost trimise în judecată 27 de persoane, printre care membrii palierului decizional al clanului, constituit din fraţii Corduneanu, dar şi câţiva dintre cei mai importanţi “locotenenţi” ai acestora. În momentul destructurării clanului, fraţii Corduneanu au fost şi arestaţi însă eliberaţi, în diferite perioada de timp, de judecători. În prezent, doar unul dintre ei, Gheorghe Rusu, fost Corduneanu, se mai află în arest, însă pentru o faptă de trafic de influenţă comisă vara aceasta. Liderul clanului, Constantin Bogdan, are şi el interdicţia de a părăsi localitatea în acelaşi dosar fiind acuzat de favorizarea infractorului.
Din dosarul “mamă” procurorul Vasile Chifan a disjuns mai multe cauze, destinate detalierii tuturor palierelor infracţionale ale clanului. În 2012 au fost trimise în judecată persoanele acuzate că au obţinut credite bancare de aproximativ 500.000 de euro folosindu-se de acte false puse la dispoziţie de interlopi. La începutul acestui an dosarul “Corduneanu III” a ajuns la Tribunal fiind trimişi în judecată cei implicaţi în obţinerea prin fraudă a diferitor imobile din municipiul Iaşi. În acest dosar au existat mai mulţi ieşeni care au rămas pe drumuri din cauza interlopilor fiind de asemenea suspectaţi şi funcţionari publici care ar fi facilitat activităţile ilegale ale clanului. Surse judiciare susţin că cercetările din dosarul destructurării grupării catalogate de procurori ca fiind “de tip mafiot” continuă.
Sursa: Adevarul de Iasi
