Inaltarea Sfintei Cruci a Domnului, praznuita la 14 septembrie, este cea mai veche si cea mai importanta dintre sarbatorile credinciosilor ortodocsi, consacrata cinstirii Sfintei Cruci. La data de 14 septembrie, se celebreaza descoperirea sfintei Cruci, pe care a fost rastignit Iisus Hristos pe Muntele Golgota. Imparateasa Elena a fost trimisa de fiul sau, imparatul Constantin, sa gaseasca crucea pe care a patimit Iisus.
Totodata, Ziua Crucii aminteste de un moment semnificativ din viata Sfintilor Imparati Constantin si Elena. La Roma, imparatul Constantin avea razboi impotriva lui Maxentiu, un persecutor al crestinilor (307-312).
Mai mult, acesta avea o oaste numeroasa recunoscuta in imperiu pentru vitejia ei. Istoricii spun ca, in ajunul luptei, imparatului Constantin i s-a aratat pe cer, in plina zi, o cruce formata din stele stralucitoare, insotita de inscriptia: „Prin acest semn vei invinge”! Noaptea L-a visat pe Iisus purtand o cruce asemanatoare cu cea vazuta pe cer. Atunci, Constantin a facut o cruce mare din aur, pe care a aplicat-o pe steagul de lupta. Si a invins!
Cei mai multi dintre razboinicii lui Maxentiu au pierit in lupta, iar cei ramasi in viata au fugit. Dupa izbanda, imparatul Constantin a trimis-o pe mama sa, Elena, sa descopere crucea pe care a patimit Mantuitorul Hristos. La Ierusalim, aproape de Golgota, imparateasa Elena a descoperit trei cruci identice: pe una se credea ca a fost rastignit Iisus, iar pe cele doua se spunea ca au fost crucificati doi talhari. Imparateasa era insa mahnita ca nu stia care este Crucea cautata. Enigma a fost dezlegata de Macarie, Patriarhul Ierusalimului, de atunci, in urma unei minuni.
Pentru ca in localitate murise o tanara dintr-o familie aristocrata, patriarhul a apropiat fiecare cruce de fata moarta. Tanara a inviat si l-a laudat pe Dumnezeu, cand ierarhul a asezat langa ea crucea pe care a patimit Iisus. Vestea s-a raspandit in tot tinutul, iar biserica a devenit neincapatoare. Credinciosii si-au exprimat dorinta sa vada cinstita cruce, iar patriarhul Macarie a inaltat-o deasupra amvonului in Biserica Invierii din Ierusalim, in anul 335 d.H. in uralele entuziaste ale multimii. De atunci, in fiecare an, la 14 septembrie este praznuita ziua Inaltarii Sfintei Cruci.
Referindu-se la Praznicul Inaltarii Sfintei Cruci, parintele Valentin Fotescu, Doctor in Teologie, preot la Biserica Sfanta Vineri Noua din Bucuresti (Bulevardul Nicolae Titulescu) ne spune : ”Sfanta si Cinstita Cruce are trei semnificatii: 1. Este obiect sfant prin ceea ce a reprezentat pentru Iisus Hristos si pentru noi: rascumpararea noastra pentru a ne elibera din robia pacatului. 2. Este un simbol de inchinaciune , pentru ca prin acest semn noi, crestinii, ne identificam pana la marginile pamantului, inchinandu-ne Sfintei Treimi. 3.Reprezinta Calea de urmat: Mantuitorul ne arata ca puterea crucii ne ajuta sa trecem mai usor peste necazurile vietii de fiecare zi. In acest sens, Iisus Hristos ne -a spus „Cine vrea sa ma urmeze sa-si ia crucea si sa se lepede de sine”.
Datini si obiceiuri
Ziua Crucii, asa cum se numeste sarbatoarea in popor, este cinstita prin post si praznice. Se posteste pentru sanatatea familiei, pentru spor si pentru bunastarea gospodarilor. Credinciosii sfintesc la biserica ulcele noi pline cu miere si lapte; de toarta canitelor se leaga cate un fir de ata rosie, iar fiecare cana este acoperita cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomana saracilor, in memoria rudelor decedate.
De Ziua Crucii, in unele zone viticole incepe culesul viilor. Se mai pastreaza obiceiul ca preotul parohiei sa sfinteasca via si butoaiele cu vin, pentru ca si in anul viitor gospodarul sa se bucure de o recolta bogata.
Doar strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culesi; ei sunt pastrati ca ofranda pentru pasarile cerului si de aceea se numesc in limbaj popular „Strugurii lui Dumnezeu”. In podgorii se fac focuri si podgorenii sarbatoresc rodul noii recolte cu bucate alese, cu muzica si bautura.
In aceasta zi se bat nucii in gospodariile in care ritualul nu a fost implinit de Sfanta Maria Mica. Tot acum, se aduna din paduri si ramurile de alun. Traditia spune ca atunci cand sunt recoltate in Ziua Crucii, ramurile acestea primesc puteri miraculoase si sunt unelte folositoare fantanarilor care vor sa depisteze noi izvoare subterane.
In aceasta zi nu se mananca usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al caror miez se aseamana cu crucea.
In traditia populara, frunzele si florile de busuioc, menta, maghiranul si cimbrul sunt plante magice si se sfintesc la biserica, iar in timpul slujbei se pastreaza langa cruce.
Florile de busuioc sfintit acum alina durerile, chiar si migrenele puternice sau durerile de dinti. In mediul rural, cu crengute de busuioc aprinse se afuma bolnavii de friguri. Busuiocul se pune si in vasele cu apa pentru pasari, in perioada epidemiilor pentru a le ocroti .
De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atarna de ramurile acestora, cruci facute din busuioc sfintit la biserica si curpeni (tulpini taratoare de castraveti si de pepeni), sperand ca rodul sa se adune si in acesti pomii neroditori.
Prognozele meteorologice din vechime pentru Ziua Crucii sunt verificate in timp: cand cocorii se pregatesc de plecare.
Daca tuna in aceasta zi, va fi o toamna lunga. In schimb, daca se aduna un card de ciori galagioase, va cadea bruma. Inainte de Ziua Crucii nu este bine sa culegi calinele, pentru ca, in acest caz, in ajunul sarbatorii ca fi o noapte geroasa.
Ziua Crucii vesteste ca vara s-a sfarsit si toamna isi intra in drepturi.
Monedele sfintite azi, pastrate in portofel, alaturi de o cruciulita (chiar daca este si de carton) aduc belsug si spor in munca de fiecare zi.
