Omar Hayssam a fost implicat în afaceri dubioase şi în judeţul Vaslui, acolo unde i s-a dus faima de „groparul Moldosinului“. Pe vremuri, combinatul de fibre sintetice Moldosin Vaslui era cel mai mare din zona Moldovei, acolo lucrând peste 3.000 de oameni.
Declinul acestei fabrici a început în anul 2000, atunci când activele societăţii au fost vândute bucată cu bucată. Primul care a pus ochii pe combinat a fost omul de afaceri Ştefan Vuza, cel care a renunţat, la sfârşitul anului 2003 la fabrică în favoarea firmei Manhatan Trading, controlată de Omar Hayssam.
Imediat după ce a preluat combinatul, Hayssam a închiriat o cameră în pavilionul administrativ şi a început să facă afaceri necurate. Asociaţii săi au produs mai multe facturi fictive prin care urmau să câştige peste 8 milioane de lei din vânzarea unor combine.
Afacerile murdare s-au blocat în momentul în care pe fir au intrat finanţele publice şi au început să ceară documente. În iunie 2004, Hayssam a renunţat la Moldosin, iar fabrica a fost preluată de cumnatul său, Mihai Nasture. În realitate, firma nu a desfăşurat nicio afacere de când a fost privatizată, spre disperarea celor aproximativ 800 de muncitori rămaşi.
În 2005, Nasture a fost înlăturat şi el de la conducerea unităţii, iar Asociaţia Salariaţilor PET Moldosin a preluat firma, iar mai apoi au cerut rezilierea contractului şi reînscrierea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) ca acţionar majoritar. Chemaţi la proces, niciunul dintre asociaţii lui Omar Hayssam nu au fost de găsit, datoriile ale combinatului fiind de 9.582.092 de lei.
În august 2005, Moldosin a fost închis odată cu sistarea alimentării cu energie electrică pentru o restanţă de peste un milion de lei. Având datorii uriaşe la buget, la BCR şi la diverşi operatori economici, societatea a fost scoasă la vânzare.
Potrivit raportului lichidatorilor, trimis Tribunalului Vaslui în 2006, principala cauză a intrării în faliment a fost utilizarea defectuoasă a resurselor, care a condus la funcţionarea societăţii în pierdere şi la acumularea de datorii la bugetul consolidat al statului şi către terţi. Mai mult, magistraţii au decis că nu sunt bunuri pe care să le vândă pentru a mai recupera din datoria de peste 9,5 de milioane de lei.
Sursa: Adevarul de Suceava
