Magistraţii Judecătoriei Iași au dispus începerea urmăririi penale pe numele primarului Gheorghe Nichita. Instanța a admis plângerea împotriva rezoluției procurorului formulată de un bărbat din municipiul Roman, Cătălin Constantin Cozma. Sentința este definitivă, cauza urmând a fi trimisă la procurori.
Potrivit ziarului Ora de Iaşi, romașcanul a cerut în urmă cu câțiva ani retrocedarea unui teren care a fost proprietatea bunicii sale, Alexandrina Cozma, și care se află pe strada Pictorului, din cartierul Tătăraşi. Bărbatul a precizat că a depus la dosar acte doveditoare conform cărora bunica sa a primit în urmă cu peste 50 de ani o dotă de 1.000 mp pe strada Pictorului, nr. 4. Astfel, în 1967, dintre cei 1.000 mp, statul comunist a decis să-i confiște femeii 486 mp. Romașcanul a adăugat că, pe restul de 514 mp, bunica sa a avut o casă, anexe gospodărești și o curte.
Inițial, Comisia Locală de Fond Funciar, prezidată de primarul Gheorghe Nichita, a analizat cererea formulată de romașcan, în numele bunicii sale. Acea comisie a hotărât respingerea cererii, pe motiv că pe terenul respectiv s-ar afla un bloc de locuințe. Apoi, Comisia Județeană de Fond Funciar a menținut hotărârea comisiei inițiale, bazându-se pe judecata și verificările acesteia din urmă. Cozma a menționat că membrii comisiei locale au refuzat, contrar legii, să-i retrocedeze în natură terenul de 514 mp pe care el îl cerea.
Cozma a adăugat că blocul de locuințe specificat în referatul comisiei locale se află pe terenul confiscat de comuniști în 1967, nicidecum pe suprafața revendicată de el, de 514 mp. Astfel, a decis să facă plângere la Parchet, în speranța că i se va rezolva problema. Agenții care s-au ocupat de caz au propus neînceperea urmăririi penale pe numele primarului.
Anchetatorii au susținut că suspiciunea privind infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor este neîntemeiată, deoarece nu s-ar fi comis vreo faptă penală, iar, în ceea ce privește infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, nu sunt întrunite elementele constitutive. Apoi, procurorii au preluat constatările polițiștilor și au dispus neînceperea urmăririi penale pe numele lui Nichita. Cozma a contestat rezoluția, însă procurorul ierarhic superior a decis același lucru. Romașcanul a apelat apoi la Judecătoria Iași.
El le-a povestit magistraților că încadrarea juridică a faptelor făcută de polițiști și preluată de procurori, de „fals material în înscrisuri oficiale“ nu este una corectă. Bărbatul a sugerat că, de fapt, anchetatorii au încadrat eronat faptele în mod intenționat, pentru a putea da ca soluție de neîncepere a urmăririi penale.
Petentul a arătat că faptele ar fi trebuit încadrate la fals intelectual și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
Totuși, primarul a depus la dosar un act prin care a solicitat respingerea plângerii formulate de Cozma. „Cerem respingerea plângerii împotriva rezoluției procurorului. Rezoluția este perfect legală. Nu există vreo împrejurare care să conducă la concluzia comiterii infracțiunilor reclamate de petent“, a menționat Gheorghe Nichita.
De asemenea, Cozma li s-a mai plâns magistraților de faptul că, pe lângă încadrarea eronată a faptelor, Nichita nu ar fi fost întrebat nimic de anchetatori. El a mai susținut că anchetatorii fac referire în rezoluția atacată doar la Gheorghe Nichita, deși plângerea sa era formulată asupra întregii Comisii Municipale Iași pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor. Totodată, Cozma a susținut că anchetatorii nu s-au pronunțat deloc asupra laturii civile.
