Legea malpraxisului a ajuns pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor (decizională). Proiectul iniţiat de deputatul bârlădean doctorul Tudor Ciuhodaru vizează soluţionarea promptă a tuturor cazurilor de malpraxis astfel încât pacientul să beneficieze de despăgubiri adecvate în maxim 60 de zile de la depunerea plângerii. 
Deputatul consideră că legea aflată în vigoare apără societăţile de asigurări şi obligă pacienţii la procese costisitoare cu durată îndelungată. Parlamentarul bârlădean a depus un proiect similar în sesiunea parlamentară trecută căruia i-au mai lipsit doar 27 de voturi pentru a fi adoptat.
În România legea malpraxisului e mai mult de formă şi făcută parcă să apere societăţile de asigurare. Cazurile în care pacienţii au fost despăgubiţi sunt rarisime, putându-se număra pe degetele de la o mână deşi vorbim de o piaţă a asigurărilor de trei milioane de euro anual, la care numărul garantat al clienţilor este de circa 200.000, din care o treime medici, şi de sute de reclamaţii înregistrate la Colegiul Medicilor. Sumele asigurate sunt impuse de CNAS şi merg de la 5.000 de euro în cazul asistenţilor până la 62.000 de euro pentru chirurgi. De când au fost introduse aceste asigurări de malpraxis, firmele de asigurări au câştigat zeci de milioane de euro şi au despăgubit doar cinci pacienţi deşi, potrivit unor date făcute publice de către Colegiul Medicilor din România, în intervalul 2006 – 2011, comisia de disciplină din cadrul acestei instituţii a analizat 725 de dosare în care au fost reclamaţi 916 medici, dintre care 198 medici au fost sancţionaţi. Cei mai mulţi dintre aceştia au primit mustrare, 13 au fost amendaţi, 11 au primit interdicţia de a mai profesa, iar într-un singur caz s-a decis retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România.
“Prima de asigurare e cuprinsă între 5 şi 37 de euro anual însă în cazul unei greşeli compania plăteşte asigurare doar dacă se pronunţă instanţa în acest sens. Pentru a obţine despăgubiri tot victima trebuie să se adreseze instanţei unde e obligată să ducă certificat medico-legal pe care îl obţin uneori după ani de zile. Instanţa cere şi expertiză a unei comisii de specialişti, plătită cu bani grei de pacient. Procesul durează între doi şi cinci ani, timp în care pacientul, uneori mutilat pe viaţă, nu primeşte niciun ajutor iar adesea rezultatul este sub aşteptările pacientului. Acest act normativ dă posibilitatea despăgubirilor pe cale amiabilă, în cazurile de răspundere civilă a asiguratului, între pacient, societatea de asigurare şi unitatea sanitară şi stabileşte termene clare pentru acordarea unor despăgubiri adecvate. Concret, plângerea primită de unitatea sanitară este transmisă în maxim 10 zile societăţii de asigurare ce o analizează şi dă un răspuns pacientului în maxim 30 de zile iar despăgubirile ajung la pacient după maxim alte 20 de zile. Se ajunge astfel ca în maxim 60 de zile pacientul să fie despăgubit pentru prejudiciul cauzat de malpraxis.”, a precizat dr. Tudor Ciuhodaru, doctor în ştiinţe medicale, deputat de Bârlad şi membru în Comisia de Sănătate a Camerei Deputaţilor.
