O dată la trei luni pe porţile unei ferme ies 2.000 de porci, toţi unul şi unul, cu o greutate de 100-110 kg, sunt duşi la abatoare specializate, iar apoi ajung pe mesele sucevenilor. 
Acest ciclu de producţie se repetă de trei ori pe an, pentru că este nevoie şi de perioade în care halele unde au crescut porcii trebuie spălate şi dezinfectate. Şi totul se face cu doar doi angajaţi, oameni care, ce-i drept, stau mereu la fermă.
Secretele prin care purceii de 20 de kg ajung în doar trei luni la o greutate de cinci ori mai mare sunt o necunoscută doar pentru profani. Pentru specialişti este ceva cât se poate de normal.
„Pentru o afacere de genul ăsta trebuie să ai rasă, casă, masă. Dacă ai o rasă bună de porc, dacă ai un acoperiş bun unde animalul are căldură, 24-25 de grade, şi dacă îi dai o mâncare bună, atunci sigur că el pune un kilogram de carne la trei kilograme de furaj şi ciclul de producţie se încheie după trei luni”, a explicat Gheorghe Şcheuleac, posesorul unei ferme ultramoderne situată în comuna Moara. Întreprinzătorul a mărturisit că şi ambientul este extrem de important, iar pentru a le asigura porcilor toate condiţiile, halele sunt dotate cu instalaţii audio în care se difuzează muzică.
„Am văzut că afacerea este atât de sofisticată şi automatizată, ne-am gândit să le punem şi muzică, ei se relaxează, mănâncă mai bine, nu prea umblăm între ei în sensul de a trânti ceva, de a izbi, să facem gălăgie care să îi streseze sau să-i sperie. Ei stau relaxaţi, mănâncă, beau apă şi dorm. În general, le punem muzică clasică, nu manele, ca să nu se sperie şi să nu se apuce de dans”, a glumit Şcheuleac.
O investiţie de 800.000 de euro
Ferma de la Vorniceni – Moara a fost pusă pe picioare în 2008, iar costurile totale s-au ridicat la 800.000 de euro, din care Uniunea Europeană a asigurat circa 300.000 de euro, iar diferenţa a fost adusă de Gheorghe Şcheuleac. Este vorba de o suprafaţă de 1,5 hectare de teren pe care s-au ridicat toate facilităţile necesare funcţionării unei ferme moderne. În afara celor două hale în care sunt crescuţi porcii, câte 1.000 în fiecare compartiment, ferma este dotată şi cu un FNC (furaj nutreţ concentrat) propriu în care se prepară hrana pentru animale, cu două silozuri în care sunt depozitate porumbul şi grâul, dar şi cu instalaţii moderne prin intermediul cărora furajele sunt duse în „sala de mese” a porcilor. De asemenea, în incinta fermei a fost forat un puţ, din care animalele primesc apă. În hale mai există şi tunuri de aer, care asigură o temperatură constantă, în funcţie de greutatea porcilor, începând cu 25 de grade în prima perioadă de creştere, şi până la 18 grade la maturitate.
„A fost o investiţie foarte serioasă în care am crezut foarte mult. Perioada de amortizare era calculată la cinci ani, dar sper ca la sfârşitul acestui an, după patru ani de funcţionare, să ajungem pe zero. Chiar dacă începutul a fost mai dificil, cred că nu am greşit investind în această fermă. De altfel, între timp am mai cumpărat o fermă similară la Bacău şi intenţionez să mai deschid o a treia în cursul acestui an”, a dezvăluit Gheorghe Şcheuleac.
Purceii, aduşi din Germania şi Danemarca
Până să ajungă pe mesele sucevenilor, purceii de la Moara trebuie să treacă peste câteva luni de „muncă”. Mâncarea este esenţială pentru procesul de creştere, iar proprietarul fermei spune că totul este gândit electronic.
„Dăm drumul de la calculator, care este creierul afacerii, dăm drumul la moară, moara trage automat din fiecare celulă cât îi dăm, din porumb, orz, şrot de soia şi şrot de floarea-soarelui. Toate aceste ingrediente formează reţeta după anumite procente. Trebuie să avem proteină, trebuie să avem energie ca să echilibrăm foarte bine o reţetă”, a spus Gheorghe Şcheuleac.
Pentru că în România nu există ferme care să scoată pe piaţă porci pentru carne, oamenii sunt obligaţi să se aprovizioneze din străinătate.
Aşa se face că porcii de la Moara vin din Germania sau Danemarca, dar Gheorghe Şcheuleac este de părere că în scurt timp şi românii vor fi capabili să se poată ocupa de o astfel de afacere.
De ce ţăranii nu au succes
Întrebarea firească pe care şi-o pune orice persoană este de ce porcii crescuţi în gospodăriile ţăranilor nu au aceeaşi viteză de creştere. După cum a explicat Şcheuleac, totul se bazează pe reţeta în care se combină produsele cu care sunt hrăniţi porcii, dar şi faptul că hrana este asigurată permanent.
„De aia nu se întâmplă ca şi la ţăran să crească porcul în trei luni de zile, pentru că el nu-i dă o reţetă echilibrată. El îi aruncă nişte cartofi, îi dă 2-3 kg de făină sau tărâţă”, a spus proprietarul fermei de la Vorniceni.
Sute de tone de cereale pentru creşterea porcilor
Hrana pentru creşterea porcilor este asigurată încă din vară, după ce se recoltează grâul şi orzul. Totul este mecanizat şi asta face ca afacerea să poată funcţiona cu doar doi angajaţi.
„Maşinile cu cereale vin aici, le cântărim, le basculăm şi le băgăm în două celule. În aceste celule încap aproximativ 500-550 de tone de porumb, respectiv 500-550 de tone de grâu sau orz. Umplem aceste două celule pe timpul treieratului şi ne ajunge exact pentru un an de zile, adică pentru trei cicluri de producţie”, a menţionat Gheorghe Şcheuleac.
Cât costă un kilogram de carne de porc
Din ferma de la Vorniceni kilogramul de carne de porc iese cu doar 5,4 lei. E un preţ foarte bun, la care, din păcate, se adaugă costuri intermediare, ceea ce face ca la galantare oamenii să plătească mult mai mult.
„Un kilogram de furaj ajunge 70-80 de bani pentru porumb, soia este undeva la 1,6 lei/kg, deci un kg de furaj finit pe care-l mănâncă porcul ar costa cam în jur de 1,20 lei. Dacă din trei kilograme de furaj facem un kg de carne, asta înseamnă că ar costa undeva în jur de 4 lei kilogramul. Mai sunt salariile, mai sunt alte cheltuieli indirecte, dar dacă am ţine cont şi de dobânzile bancare şi de amortizarea fermei, ca să zicem, un kilogram de carne care pleacă din fermă ar ajunge undeva la 5,4 lei. Ăsta ar fi costul de producţie”, a explicat Şcheuleac.
VEZI AICI MAI MULTE POZE!!
