Iaşi: Tânără spionată de la sute de kilometri şi şantajată cu un film porno

O tânără din Iaşi a fost spionată de la sute de kilometri distanţă după ce a intrat pe o reţea de internet şi nu şi-a protejat calculatorul. Femeia era utilizatoarea unei reţele de tip ODC, iar un escroc a profitat şi i-a instalat un program prin care i-a monitorizat laptopul.

În final, după ce i-a citit toate conversaţiile şi a vizionat fişierele din calculator, spionul a ieşit la iveală şi a şantajat-o pe ieşeancă. Nu i-a cerut bani sau bunuri, ci să se dezbrace pentru el în faţa camerei web pentru a nu face public un presupus filmuleţ porno. „Dă web. Aşa am făcut cu toate. Au făcut ce am zis şi le-am lăsat în pace“, îi scria Georgel Andrei Deaconu tinerei. Adriana P. nu s-a conformat şi a mers la Poliţie, scrie ziaruldeiasi.ro.

Folosirea internetului fără minime măsuri de siguranţă poate provoca neplăceri greu de imaginat. A simţit-o pe pielea ei o tânără din Iaşi care a fost spionată timp de jumătate de an de un bărbat din Piteşti, prin intermediul calculatorului. Adriana P. a intrat în vara anu­lui 2012 pe o reţea de tip ODC (în care se pot transfera fişiere direct între utilizatori) fără avea setările de protecţie activate. Pe contul tinerei din Iaşi a intrat Georgel Andrei Dea­conu (27 de ani), ce a instalat în sistemul ie­şencei un program de tip troian reuşind astfel să controleze de la distanţă laptopul vic­timei. Ulterior, a încercat să o şantajeze cerându-i să se dezbrace pentru el.

Miercuri, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Tero­rism (DIICOT) l-au trimis în judecată pe Dea­conu acuzându-l de infracţiuni informatice şi şantaj. Potrivit rechizitoriului, el a început să o supravegheze pe Adriana P. de pe 28 au­gust 2012, la scurt timp după ce femeia acce­sase reţeaua de tip ODC. „Din acest mo­ment, învinuitul a obţinut control total asu­pra sistemului informatic putând vizualiza şi înregistra tot ceea ce făceau cei care utilizau laptopul, putând transfera, modifica sau şterge fişiere. Deşi partea vătămată pri­mea mesaje prin care era anunţată că e su­pravegheată, îi erau închise aplicaţiile sau chiar sistemul informatic, aceasta presu­pu­nând că este vorba de un virus şi schim­bându-şi programul de protecţie“, se arată în rechizitoriu.